Folosirea Inteligentei Artificiale (AI), intre eficienta profesionala si problema sociala

Dupa o pauza binemeritata de odihna si meditare, seria articolelor pe Blog De IT revine cu un articol pe o tematica mai mult decat la moda in contextul pe care il traim si de care cu siguranta multi dintre noi nu (mai) suntem straini, si anume impactul pe care Inteligenta Artificiala ca tehnologie in sine il are asupra noastra.

Desigur, nu incerc sa dau verdicte tari, asta asa ca un scurt disclaimer. Ceea ce urmeaza este o prezentare subiectiva dar care sa se bazeze pe anumite perspective si fapte care se manifesta deja pregnant atat in mediul IT, cat si in viata sociala a oamenilor care nu lucreaza neaparat in domeniul Tech, si care folosesc de acuma in mod recurent AI-ul.

Contextul prezentului: 3 ani de „epoca AI”

Chiar in preajma publicarii acestui articol, la finalul lui noiembrie se implinesc 3 ani de cand asa-zisa „epoca AI” a inceput pentru lumea de rand prin lansarea aplicatiei Chat GPT de catre startup-ul OpenAI, incorporat intre timp in Microsoft.

Tin minte si acum ce senzatie a fost pentru publicul larg lansarea lui Chat GPT, primul LLM generalist la scara globala, si care e aplicatia care a atins cel mai rapid 100 de milioane de utilizatori, la aproximativ 2 luni de la lansare. Hype-ul a fost imens, iar lumea era vrajita de chestiile pe care acesta le livra (era sa zic le gandea dar stim cu totii ca nu e asa), de rapiditatea livrarii si de faptul ca putea sa eficientizeze unele lucruri repetitive, de la crearea unui tabel Excel pana la „inspiratia” academica pentru unele proiecte si examene.

Din acel moment au inceput desigur sa apara si alte aplicatii AI de tip LLM, generaliste sau mai nisate precum unii agenti care au devenit treptat parte din suita de tool-uri cu care operam o parte dintre noi astazi: Gemini al celor de la Google, Claude de la Anthropic, Grok, Perplexity si multe altele.

Calitatea acestor AI-uri a crescut treptat si ea. Tin minte ca la inceput cand ma jucam cu Chat GPT versiunea 3.5, aceasta imi livra niste raspunsuri complet pe langa la unele intrebari ce pareau super simple. Gresea constant anumite date istorice, ba chiar mi-a zis la un moment dat ca Andreea Esca a lucrat la Antena 1. Azi, versiunea cu numarul 5 a lui Chat GPT este mult mai stabila, returneaza raspunsuri mult mai bine analizate inainte decat prima sa iteratie si e un instrument destul de utila la problemele generale: de la cum sa faci un anumit setup, la rezolvare de probleme, retete de gatit, explicat concepte de programare sau creat topuri cu sugestii de filme / seriale. Nu e singura aplicatie de genul, dar ramane in mentalul colectiv pentru ca a fost prima lansata.

Claude si Perplexity au si ele meritele lor de a rafina fie scrierea de cod mai eficienta si de a optimiza proiectele din zona IT cu un output destul de interesant (desi nu lipsit in totalitate de greseli si omiteri), sau de a cauta informatii si surse mult mai eficient si pe o plaja mai larga. Despre Perplexity am vorbit mai pe larg aici pe blog.

Si acum, ajungem la o prima intrebare ca sa ne apropiem incet incet de subiectul acestui articol. Cum a evoluat lumea in general si oamenii in mod individual de cand folosim AI? Nu am deloc pretentii sa fac analize sociologice complexe (si nu, nu ii voi cere nici lui Chat GPT sa faca asta), dar cel mai simplu e sa ne uitam la lucrurile generale si la exemplele personale.

Am sa incep cu exemplele de natura personala. Inceputul meu in domeniul IT in calitate de QA Engineer s-a suprapus aproape perfect cu aparitia aplicatiilor de tip LLM. La inceput am fost poate putin mai sceptic in a le folosi, apoi mi-am zis hai sa vedem ce pot oferi. Si am inceput sa folosesc Chat GPT in diferite contexte ca sa vad cum reactioneaza: de la chestii de cultura generala, de istorie, la interpretat finaluri de filme despre care aveam opinii duale (si deci puteam sa il provoc la o dezbatere), si pana la a-i cere sfaturi practice legate de tehnologie. Cand mi-am facut setup-ul la noul laptop cu Windows, pe langa tutorialele de pe YouTube, i-am cerut si lui opinia si mi-a returnat chiar idei interesante.

In sfera profesionala, am inceput sa folosesc Chat GPT si la munca (licenta platita si care e mai safe de folosit decat contul personal, desigur). La inceput il foloseam ca sa aflu unele raspunsuri mai punctuale despre unele actiuni si ca sa nu ii mai bat la cap pe colegii mei. De asemenea, am inceput sa il folosesc atunci cand testez ceva in mod manual, mai exact oferindu-i un context despre noul feature implementat si sa ii cer sa imi dea sugestii mai inedite de testare la care nu te-ai gandi poate in prima faza (deci nu happy flow-uri, ca pe acelea le poate incerca oricine).

Si am avut placuta surprindere sa vad ca imi ofera niste idei super bune ce le-am incercat si mi-au largit orizontul de a cauta moduri in care calitatea unei aplicatii sau functionalitati poate fi verificata si validata.

Desigur, am inceput sa il folosesc la partea de testare automata. Aici lucrurile au mers ceva mai greu, deoarece neavand contextul proiectului, imi oferea raspunsuri fie prea generaliste, fie care nu se potriveau cu ce aveam deja existent in proiect. Insa si aici am putut sa ii descopar un use case foarte bun, si anume acela de a-mi explica concepte de programare.

Am inceput astfel sa il folosesc ca pe un asistent, caruia ii ceream sa imi explice cate un concept de care ma loveam si nu il intelegeam pe deplin, sa imi explice anumite parti din cod linie cu linie exact pe intelesul meu, sa imi faca review si sugestii la codul scris de mine sau chiar la PR-urile colegilor unde nu intelegeam in totalitate anumite parti. Si aici a avut parte de rateuri si halucinari severe (cand da o idee de implementare, greu il mai scoteai din ale lui), dar una peste alta m-a ajutat sa progresez pe zona de programare si sa invat singur mai bine, fara a-i mai stresa chiar zilnic pe colegii de echipa.

La nivel general, lumea a inceput sa foloseasca AI-ul in diferite scopuri personale sau profesionale. De la a-si crea un program de exercitii la sala si un program alimentar mai sanatos, pana la a „eradica” partea birocratica de creat documente si prezentari, sau chiar de a-l „corupe” pe Chat GPT sa le ofere licente de Windows gratuite, lumea s-a dovedit foarte creativa si azi AI-urile sunt folosite in multe locuri.

Pot spune ca traim o manie asemanatoare cu cea de la bula „.com”: daca la inceputul anilor 2000 totul trebuia sa fie „pe web”, azi totul contine AI. O fi bine, o fie rau? Dupa cum cred ca reiese deja, exista si parti bune, si parti rele. Tendinta e clara, nu mai cautam o problema pe Google care ne returna zeci de link-uri si trebuia noi apoi sa cautam printre ele, sau pe StackOverflow pentru probleme de programare, ci preferam sa discutam cu un LLM.

Folosirea AI-ului, intre eficienta profesionala si problema sociala

Secolul al XXI-lea a primit de mult timp renumele de „secolul vitezei” din motive lesne de inteles. Procesele, inventiile si progresul se desfasoara in ritmuri mult mai alerte decat in secolele precedente. Raspandirea internetului si a retelelor de socializare a dat nastere unui paradox: pe de-o parte suntem mai conectati, putem lua legatura cu prietenii si cunostintele care nu sunt in apropierea noastra mult mai usor, la un mesaj distanta pe Facebook sau Instagram, pe de alta parte si sentimentul de izolare a crescut, preferam sa ne limitam la un like / un share pe aceste retele dar fara sa mai comunicam direct, propriu-zis.

Asa au aparut si „bulele” sociale care se manifesta foarte agresiv atunci cand apare un subiect de natura globala sau de o importanta foarte mare, cum a fost in perioada pandemiei (exista / nu exista Covid, votam partidul X sau candidatul Y pentru ca asa ne place). Acest lucru a condus la o separare mai mare a oamenilor unii de ceilalti, in special daca nu gandesc in aceeasi maniera. Puntile de comunicare intre bule au devenit din ce in ce mai restranse, uneori chiar inexistente pe pozitii ireconciliabile.

Inclusiv Inteligenta Artificiala amplifica aceste tendinte. Ea in sine e o tehnologie, dar modul in care o folosim, noi oamenii de rand sau marile corporatii ii confera atributele de buna sau rea.

Desigur, cum povesteam si mai sus modul in care am incercat eu personal sa folosesc Chat GPT si alte asemenea aplicatii, conteaza enorm cum alegem noi sa le folosim, asta ne poate face mai eficienti sau mai lenesi. Insa modul in care AI-ul ca tehnologie este impins de catre companiile dezvoltatoare catre publicul larg constituie o piatra de incercare pentru noi ca societate.

Si aici putem sa ne uitam la cateva exemple. O prima stire legata tot de cunoscutul Chat GPT este aceea potrivit careia compania mama OpenAI va incepe sa relaxeze anumite conditii de utilizare a acestui bot, permitand inclusiv „continut mai erotic”. Poate parea intrigant, mai ales in contextul in care Sam Altman (seful OpenAI) a afirmat ca in ultima vreme au imbunatatit substantial conditiile de folosire a lui Chat GPT, in trecut fiind incluse restrictii pentru a preveni bolile mintale, dar acuma se alege principiul de „a-i trata pe adulti drept adulti”.

Astfel, bot-ul ar urma sa fie mai usor configurabil in modul in care interactioneaza cu utilizatorii, sa fie mai „uman”, mai „tandru”, sau nu. Lucrul acesta va intari perceptia ca stai de vorba cu un om, nu cu o imbinare de algoritmi care sintetizeaza intr-un mod mai avansat informatia pe care a fost antrenat. Deci, alegem sa stam la vorba cu Chat GPT in detrimentul altor oameni.

O alta tendinta sociala ce implica AI-ul este aparitia asa-zisilor prieteni virtuali ce sunt empowered by AI. Un exemplu este dat de Replika.com. Acest website iti permite ca in baza unui cont personal, sa iti creezi un prieten AI, pe care il poti customiza sa arate intr-un anume fel si sa se comprote dupa cum ti-ar placea tie, fiind „gata mereu sa te asculte”. Ai avut o zi naspa? Pac, te asculta prietenul non-uman cu AI.

Suna extrem de futuristic, si sa zicem ca suna interesant, dar asta nu face decat sa intareasca si mai mult interactiunile cu agenti digitali si nu cu persoanele reale. Efectul cel mai usor de anticipat este din nou cresterea izolarii sociale, scaderea gradului de socializare pe termen pe mediu si lung si afectarea noastra in sens negativ. Sa nu uitam ca la urma urmei suntem fiinte sociale, nu putem trai singuri, chiar daca uneori cei din jur ne supara, ne enerveaza si vrem sa avem momentele noastre de singuratate. E perfect normal acest lucru, dar nu sa devina o recurenta in care sa inlocuim cu totul interactiunea umana cu Josh cel AI.

Din alt unghi, companiile din industria Tech dar nu numai ele cauta sa isi convinga angajatii sa foloseasca cat mai multe tool-urile bazate pe AI. Motivul principal este acela de a imbunatati eficienta si rapiditatea anumitor procese si task-uri care pana acuma aveau durata de executie X, si acum se doreste sa fie X/2 sau chiar mai putin.

Cum aminteam, si eu folosesc tool-uri bazate pe AI si in multe cazuri simt ca ma ajuta sa fiu mai rapid si sa invat anumite lucruri singur, sa leg golurile din mintea mea mai repede si implicit sa progresez mai rapid in lumea automatizarii, unde neavand o baza universitara se pot resimti anumite lipsuri.

Insa si aici exista nuante care afecteaza partea sociala. Evident, nu imi placea cand ii stresam zilnic cu intrebari pe colegii mei despre notiuni de baza din programare, iar faptul ca acuma apelez la Chat GPT sau altele sa mi le explice m-a facut sa fiu mai autonom in a cauta singur raspunsurile, cel putin in prima faza daca nu ma blochez pe undeva de la halucinatiile AI-ului. Insa aici exista riscul general ca problemele de natura tehnica sa nu mai fie discutate prea mult intre oameni, ci decise mai mult sau mai putin individual de fiecare om in parte cu un AI, si aplicarea lor ca atare.

Or aici trebuie sa fim atenti caci fiecare aplicatie AI are ca disclaimer teza conform careia poate sa greseasca si deci sa nu o luam mereu ca atare, ci sa verificam mereu orice output pe care ni-l ofera. Iar al doilea aspect este ca se taie un canal important de socializare, si anume discutarea si rezolvarea problemelor impreuna, nu disociat. Din nou, incerc sa fiu echilibrat deoarece experienta mi-a relevat faptul ca o discutie despre numele unei metode sau existenta ei deja in proiect pot fi usor rezolvate cu un AI ce are contextul necesar.

Ma refer la acele probleme mai abstracte, care necesita parerea mai multor oameni cu experienta, cand se strang intr-o sala de sedinte si discuta face-to-face pana cand se ajunge la un consens pe o problema. Chiar daca nu mereu se gasea acea solutie din prima, si poate mai existau si discutii tensionate, acea forma de socializare este esentiala pentru creierul uman, ajutandu-l sa relationeze, sa puna problema din unghiuri diferite, sa elaboreze argumente cat mai solide, pe scurt sa gandeasca.

De aceea, AI-ul poate rezolva multe probleme, poate creste viteza de executie, dar nu poate si nu trebuie sa inlocuiasca atributele specifice in totalitate oamenilor: gandirea, socializarea, invatarea, creativitatea, imboldul de a rezolva probleme.

Faptul ca acuma multe tool-uri AI sunt la dispozitia publicului in mod gratuit (sau cu bani de la anumite limite si feature-uri in sus) fie de dezvoltatori, fie de companiile angajatoare pentru angajati poate crea si o anume dependenta. Sigur, acesta nu este riscul numai cu Inteligenta Artificiala, dar acuma ne referim la ea. Iar dependenta vizeaza faptul ca ne punem de-o parte capacitatile si skill-urile proprii pentru a manui AI-ul sa faca el totul in locul nostru.

Initial ne putem gandi doar la avantajele acestui lucru: e mai comod, nu trebuie decata sa ii dam noi niste prompturi ca sa il ghidam si concepe el restul, e mai rapid, stie mai multe si scrie cod mai complex (dar si mai util?) decat al nostru etc. Insa sa nu uitam un fapt biologic simplu: creierul nostru e un muschi, si ca orice muschi daca nu il folosim se atrofiaza.

Inteleg foarte bine tentatia perfect omeneasca de a simplifica treaba cu un efort minim, nimeni nu vrea sa munceasca mai mult pentru acelasi rezultat. Dar sa avem mereu in vedere consecintele pe termen lung, daca nu ne mai punem mintea noastra la contributie riscam sa nu mai facem fata unor situatii cotidiene in care sa fim pacaliti grav, si aici ma gandesc la cazuri de tip manipulari politice, fake news-uri si altele asemenea.

Capcanele prilejuite de Inteligenta Artificiala

AI-ul, pe cat de tentant si chiar inovativ este pe buna dreptate, ne poate conduce si in anumite capcane. Despre una dintre ele am discutat deja, si anume reducerea aptitudinilor sociale.

Nu mai iesim sa vorbim cu prietenii, discutam cu Georgica prietenul AI care in mod cu totul miraculos te intelege pe deplin si nu ne contrazice cu nimic. Nu mai discutam probleme de serviciu cu colegii de echipa, ne livreaza Gemini lista cu raspunsuri, noi doar punem degetul pe una, o aplicam si gata, ce atata tam-tam si sedinte inutile. Nu mai mergem la psiholog cand simtim ca suntem depasiti de situatiile de zi cu zi, de ce sa mai dam si bani? Doar nu suntem fraieri, discutam cu Chat GPT si ne rezolva el.

Toate aceste situatii si multe altele care au capatat anumite conotatii tragice sunt dovezi incipiente dar concrete pentru un risc ce se contureaza tot mai acut, acela ca ne pierdem abilitatile sociale. Discutam mai putin, ne auzim si ascultam mai putin spre deloc, fiecare om se retrage in bula lui unica unde inconjurat maxim de cativa oameni care gandesc la fel si de agenti AI care nu te contrazic, nu te cearta, nu iti pun la indoiala rationamentul, nu te distreaza (poate doar cu gafele lor) nu mai avem deloc contact uman si devenim reductibili la o existenta tot mai sterila.

Aceasta ne conduce la o alta capcana, si anume capcana autosuficientei. Prin autosuficienta aici intelegem acel minim minimorum necesar ca sa putem exista noi ca oameni si care ne ofera atat cat avem nevoie ca sa traim si sa ne facem treaba (bine, pot pune intre ghilimele „a trai”). Ai o zi mai grea la serviciu, vii acasa, nu vrei sa mai vorbesti cu prietena, cu tovarasii tai sau sa te joci cu pisica. Discuti cu un AI care iti lasa senzatia ca iti poate oferi tot ce vrei si ai nevoie. Poti sa ii spui ce naspa e seful tau, sa te plangi de salariul tau, iar el te va aproba.

Ba mai mult, poti discuta despre filme, ii poti cere sa iti faca rezumate mai extinse la carti pe care nu le-ai citit ca nu ai avut timp sau chef, il poti folosi si sa inveti chestii noi precum o limba straina. Toate acestea cu o singura aplicatie si cateva prompturi. De ce sa mai apelam la alti oameni, de care sa depindem, pe care sa ii mai si platim cu bani si timp? Reteta pentru autosuficienta e astfel completa. Mai bine singuri cu AI si fara batai de cap, nu? Asta e o problema uriasa ce inca nu se vede, dar in caiva ani e posibil sa devina o problema cel putin la fel de mare precum depresia, anxietatea si burnout-ul.

O alta capcana derivata din folosirea AI-ului atat la munca cat si personal acasa este aparitia unui asa numit efect Dunning-Kruger inversat. Pentru context, efectul Dunning-Kruger (cel clasic) este acea manifestare a persoanelor mai putin competente / capabile de a-si supraestima capacitatile intelectuale si skill-urile intr-un anumit domeniu. Practic, e acea situatie cu un Dorel care nu stie ce este curentul electric dar el e mare electrician, iti rezolva tot panoul electric cat ai clipi.

Efectul Dunning-Kruger inversat a fost observat in cadrul unui studiu efectuat de o echipa de cercetatori de la Universitatea Aalto din Finlanda. Pe scurt, au analizat un grup de 500 de persoane iar rezultatul a fost urmatorul: persoanele care erau cele mai familiarizate cu AI-ul („AI literacy”) au fost cele mai increzatoare si si-au supraestimat cel mai mult performanta in rezultatele lor pe anumite task-uri ce le-au fost date sa le faca.

Cu alte cuvinte, AI-ul creste peste masura increderea in rezultatele livrate pe sarcinile de lucru unde acesta este folosit de catre cei care se pricep cat de cat in a-l utiliza sau au incredere mai mare in AI. Tot acest studiu releva o alta idee, aceea ca 92% dintre cei care folosesc AI-ul la sarcini de lucru nu ii verifica raspunsurile, si au incredere orbeasca. Iar acest exces de incredere poate fi daunator daca persoanele in cauza sunt in functii de decizie / management si care folosesc AI din plin fara sa verifice minimal rezultatele.

Acelasi studiu concluzioneaza ca solutia ar fi ceva mai multa „umilinta intelectuala” atunci cand vine vorba de efectuarea de sarcini cu ajutorul AI, si de verificarea permanenta a rezultatelor acestuia pentru a nu da nastere unor greseli greu de corectat mai tarziu.

Nu in ultimul rand, un alt fenomen-capcana ce priveste folosirea AI-ului este cea a unor echo chambers. Din punct de vedere conceptual, termenul de echo chamber este mai vechi, si din perspectiva social media desemneaza un ecosistem in care individul este prins, inchis si supus unor idei si credinte care nu fac decat sa ii amplifice propriile credinte si opinii, fara a i le supune unei dezbateri sau contestari.

Practic, sunt acele bune de care vorbeam acum cateva paragrafe, unde omul primeste in feed-ul sau doar acele postari, stiri si idei care ii confirma bias-ul, si nu il face sa se indoiasca de ce stie, sa se gandeasca la mai multe perspective diferite.

AI-ul este un factor care poate amplifica aceste echo chambers. Daca apelezi la un AI constant si i te destainui cu toate problemele tale, algoritmii din spatele sau se pot adapta si fara sa sesizezi acest lucru iti vor amplifica credintele tale personale, dandu-ti impresia ca ceea ce crezi tu este adevarul absolut.

Iar daca coroboram acest lucru cu retelele sociale care folosesc si ele algoritmi AI, avem contextul unei capcane perfecte in care oamenii nu mai dezbat civilizat diferite idei, ci ne vom multumi fiecare sa credem ceea ce oricum vrem si atat + cateva injuraturi pentru cealalta tabara. Intuim destul de usor ca anumiti actori politici pot avea masiv de castigat de pe urma asta.

Iata pe scurt de ce folosirea fara discernamant a AI-ului si increderea orbeste in el poate prezenta riscuri care sa dea nastere la probleme de natura sociala si chiar psihologica. Moderatia, folosirea sa ponderata si tintita la probleme specifice coroborata cu verificarea (umana) a fiecarui rezultat livrat de o astfel de aplicatie sunt solutii ce pot da roade, care sa ne faca eficienti dar si care sa ne pastreze latura umana vie.

Intrebarea anului: Suntem mai eficienti profesionali cu costul interactiunii sociale?

Chintesenta acestui subiect poate fi rezumata la aceasta intrebare: suntem mai eficienti din punct de vedere profesional daca folosim AI, chiar cu riscul costului interactiunii sociale? Intrebarea nu e simpla, si dupa cum mai spuneam si in alte articole aici pe blog, nici raspunsurile nu sunt simple, caci daca ar fi simple, inseamna ca ar fi reductioniste la o singura parte, alb sau negru. Realitatea e una mult mai nuantata, si prefer sa o privesc echilibrat.

Si voi porni tot de la cazul personal. Cum ziceam, folosesc AI-ul in activitatea de Quality Engineering, la fel ca foarte multi alti colegi din domeniul IT. De multe ori simt ca sunt mai eficient, ca rezolv task-uri de dificultate mai mare cu o durata de executie mai mica, si fara sa implic alti colegi. Incerc pe cat posibil sa folosesc AI-ul ca un partener de invatare, care sa ma ajute sa acopar golurile de teorie pe care le am pentru a deveni mai bun in ceea ce fac.

Insa nicidecum nu am cautat sa externalizez absolut tot ceea ce fac catre AI (tehnic vorbind, nici nu as avea cum), si sa sacrific progresul personal al invatarii doar de dragul de a folosi AI si a fi cat mai rapid in executia sarcinilor de lucru.

Acelasi lucru e valabil si cand vine vorba de interactiunea sociala. Da, te poti juca cu AI-ul sa iti dea fel de fel de informatii despre mini-subiecte pe care nu ai avut niciodata chef sa le cauti pe Google. Dar nici nu se pune problema sa dezbat cu el stiri sau meciuri de fotbal ori curse de Formula 1 in loc sa le discut cu prietenii mei pasionati de aceste sporturi.

Si asta este opinia mea generala. Cred ca AI-ul este o tehnologie inovativa, si este aici ca sa ramana alaturi de noi asa cum a fost si Internetul care a transformat modul de lucru a multor meserii si modelul de business al multor afaceri.

AI-ul te poate ajuta extrem de mult sa fii mai eficient profesional, sa fii mai rapid in executia task-urilor manuale care necesita mult timp si migala dar care erau in esenta repetitive. Insa daca cadem pe panta folosirii AI-ului pentru absolut orice chestie, de la a-l intreba diagnostice psihice si medicale sau a conversa cu el in locul prietenilor si familiei, atunci capcanele enumerate mai sus se vor transforma in grave probleme sociale.

Costul interactiunii sociale ar fi un pret mult prea mare de platit in schimbul mirajului eficientei absolute livrate cu ajutorul Inteligentei Artificiale. Ea nu este acel creier absolut capabil sa ne rezolve toate problemele cu care ne confruntam, personale sau profesionale. E discutabil daca vom vedea in cursul vietii noastre acel AGI creat (Artificial General Intelligence), mai probabil directia va fi inspre crearea de agenti AI specializati pe cate o nisa, cum e Claude Code de la Anthropic.

AI-ul nu va inlocui lucratorii din industria IT, si da, pot fi de acord ca cei care nu vor folosi deloc AI-ul si nu vor invata deloc cum se foloseste aceasta tehnologie vor fi treptat dati la o parte, asa cum si casuta postala electronica a fost un pas inainte si a lasat in urma pe cei care trimiteau doar scrisori fizice.

Folosirea AI-ului trebuie sa fie una inteligenta, ponderata si tintita spre acele lucruri care necesitau relativ mult timp si care nu aduceau neaparat o valoare individuala prea mare, precum crearea unor clase standard intr-un cod sau niste template-uri repetitive. Nu trebuie sa cadem in plasa de marketing a dezvoltatorilor de AI care ne promit marea cu sarea si ca LLM-ul lor o sa ne faca viata un vis daca il vom integra total in absolut tot ce facem.

Cheia este data de un cuvant care de fapt s-a regasit in tot articolul de fata: discernamant. Este imperios necesar sa avem mereu discernamant in folosirea AI-ului si a oricarei alte tehnologii, pentru a judeca cu claritate rezultatele livrate si a le integra corespunzator in munca noastra. Lipsa discernamantului la modul general, nu doar in Tech, stim la ce conduce.

Concluzii

In incheierea acestui lung si destul de stufos articol, ideea cu care as vrea sa ramanem este aceea a echilibrului. Un echilibru in folosirea tehnologiei AI este necesar pentru a beneficia si noi, si clientii nostri de cele mai bune rezultate si care sa ne ajute sa invatam mai multe, sa avem skill-uri tehnice mai largi, care sa integreze mai multe arii si sa fim desigur si ceva mai rapizi.

Insa sa nu cadem in plasa acelei productivitati exponentiale. Radu a dezbatut mai demult subiectul pe canalul de YouTube, si reiau si eu aceasta idee pe scurt. Daca acuma lucram 8 ore si facem 10 chestii (un exemplu teoretic desigur), daca folosim AI-ul poate ca vom termina acele 10 chestii in 4 ore. Dar noi nu vom munci doar 4 ore, ci tot 8 ore / zi, de unde rezulta ca nu vom avea noi mai mult timp liber, ci va creste cantitatea de sarcini livrate intr-o zi.

La asta se adauga si problematica sociala a integrarii AI-ului in vietile noastre. Capcanele sunt multe si diverse, si putem cadea in ele fara sa ne dam seama, sa ajungem sa ne izolam social de rude si prieteni, sa ne afundam in mediul digital plin de prieteni AI care ne vor spune doar ce vrem sa auzim.

Viitorul suna interesant, fascinant si putin ingrijorator in egala masura. Vestea buna e ca sta in puterea noastra sa facem apel la echilibru si sa folosim cu discernamant AI-ul in activitati relevante si care chiar au sens.