Diverse coduri și principii de etică în IT (3/3)
În acest al treilea și ultim articol din mini-seria dedicată eticii în IT, voi prezenta alte coduri de etică și principii de acest fel din această sferă. Trebuie să menționez încă din acest punct că în România nu a fost elaborat niciun cod de etică unitar la nivelul industriei IT; probabil există astfel de seturi de reguli, dar la nivelul companiilor, dezvoltate intern. Acest lucru nu se întâmplă numai în IT, sunt și alte domenii care nu au un cod de etică propriu (exemplu: antropologia), dar asta nu este o scuză, ci o situație îngrijorătoare.
(1) Software Engineering Code of Ethics and Professional Practice
Acest cod de etică și practică profesională, după cum îi spune numele original în engleză, a fost redactat de către Comitetul pentru Etică profesională din cadrul Association for Computing Machinery, și publicat în 1997 de către Don Gotterbarn, Keith Miller și Simon Rogerson, membri ai acelui comitet. Acest cod de etică este unul destul de vast, construit pe 8 subcapitole principale, după cum urmează:
- PUBLIC („Inginerii software trebuie să acționeze în conformitate cu interesul public.”)
- CLIENT ȘI ANGAJATOR („Inginerii software vor acționa într-o maniera care este în interesul clientului și al angajatorului lor, în concordanță cu interesul public.”)
- PRODUS („Inginerii software trebuie să se asigure că produsele lor și modificările aferente îndeplinesc cele mai înalte standarde profesionale posibile.”)
- JUDECATA („Inginerii software trebuie să își păstreze integritatea și independența în judecata lor profesională.”)
- MANAGEMENT („Managerii și liderii de inginerie software se abonează și promovează o abordare etică a managementului dezvoltării și întreținerii produselor software.”)
- PROFESIE („Inginerii software vor promova integritatea și reputația profesiei în concordanță cu interesul public.”)
- COLEGI („Inginerii software trebuie să fie corecți și susținători față de colegii lor.”)
- SELF („Inginerii software participă la învățarea pe tot parcursul vieții în ceea ce înseamnă exercitarea profesiei lor și promovează o abordare etică a acesteia.”)
Mai sus am pus varianta scurtă a acestui cod, deoarece există și Long Version, unde sunt detaliate absolut toate ideile din fiecare subcapitol (principiile sunt numerotate începând cu 1.01, 1.02 etc.). Ideile sunt bine conturate, și vizează atât persoana individuală a programatorului (ce să facă sau să nu facă, cum să își respecte meseria), relația dintre programator și munca lui; dintre programator și management, sau chiar relația cu clienții. Este unul dintre cele mai bine scrise și detaliate astfel de coduri de etică și bune practici, care poate constitui oricând un punct de pornire pentru dezvoltarea unui astfel de cod și în România.
(2) Diverse lucrări și alte principii de etică și deontologie în IT
Desigur, pe lângă codurile de etică prezentate până acuma, mai există și altele, plus nenumărate principii și moduri de abordare deontologică în IT. În ultimii ani au apărut mai multe lucrări de specialitate care se referă la cum e recomandabil să abordezi practic diferite aspecte din acest câmp profesional. Astfel, amintesc de lucrarea Clean Code a lui Bob Martin, The Pragmatic Programmer a lui Andy Hunt, The Software Craftsman: Professionalism, Pragmatism, Pride scrisă de Sandro Mancuso, și încă multe altele.
Pe scurt, alte câteva principii de etică profesională în IT sunt:
- „Fiți responsabili.”
- „Nu prejudiciați funcția și funcționalitatea.”
- „Respectați etica de muncă.”
- „Învățați și perfecționați-vă continuu.”
- „Colaborați.”
- „Fiți mentori pentru alții.”
- „Puneți-vă în locul angajatorului sau al clientului vostru.”
- „Fiți modești.”
Un exemplu din practică unde am întâlnit recent prezența eticii este într-un anunț de angajare publicat de compania Amber, unde la partea de Soft Skills cerute (vezi imaginea), se regăsește un punct în care se menționează o „etică personală ce se traduce într-o atitudine bună față de job și colegi”.
Concluzii
Acum, la finalul acestei mini-serii dedicate eticii în IT, este important să înțelegem că fără un astfel de cadru, nicio meserie nu se poate desfășura în condiții corecte, concurențiale și legale, iar etica poate fi o bună bază a respectului față de ceilalți colegi și clienți. Ideal ar fi să se dezvolte și în România un astfel de cod de etică, la nivel național, care să fie adus la cunoștința publicului și să ținem cu toții cont de el, sau măcar de codurile de etică din străinătate.
Surse consultate
- Detalii și context despre codul de etică publicat în 1997 + versiunea completă a codului (1): https://ethics.acm.org/code-of-ethics/software-engineering-code/
- Lucrările și principiile moderne de etică publicate au fost consultate aici (2): https://www.todaysoftmag.ro/article/3602/codul-de-conduita-al-programatorului-profesionist
Acest articol face parte dintr-o serie despre Etica în IT. Primele două articole sunt: