Joburile in IT la stat, oportunitate reala sau pierdere de timp?

Atunci cand auzim sau spunem sintagma „joburi in IT“, instinctiv ne gandim ca acestea se refera la posturile de programatori din marile corporatii de dezvoltare a software-ului (outsourcing sau produs) din mediul privat, precum Google, Microsoft, Bitdefender si asa mai departe.

Desigur, nu e ceva gresit, e o perceptie perfect naturala construita in ultimii ani cand IT-ul a crescut si a devenit extrem de popular in mass-media din tara noastra. Insa foarte putin s-a discutat despre acele joburi din domeniul informatiei si tehnologiei din sectorul public, in cadrul institutiilor Statului Roman.

Asa ca in articolul de fata incercam sa facem o radiografie a acestui subiect, pentru a avea un reper mai clar, sa vedem daca si ce fel de joburi IT exista la stat, cum se situeaza ele in raport cu cele din mediul privat, si daca reprezinta o oportunitate de luat in seama ori ba.

Ce fel de locuri de munca pe partea de IT gasim in institutiile publice?

In general, cam in aproape orice institutie publica din Romania exista niste angajati sau chiar un departament dedicat care se ocupa cu partea de Tehnologie, Informatica, Administrare de Sistem si asa mai departe. Denumirile pot fi variabile, dar in esenta cam peste tot unde exista calculatoare (atentie, zic calculatoare, nu digitalizare eficienta), trebuie sa existe si cativa omuleti gata sa intervina atunci cand e cazul, cand apar probleme.

Desigur, exista si institutii ale statului mai aparte, care au nevoie de specialisti IT inalt calificati pe anumite arii si unde conditiile de lucru si cerintele de aplicare sunt cu totul altele. Ca exemple ma refer la Serviciul de Telecomunicatii Speciale, unul dintre serviciile de informatii ale Romaniei, sau la Directoratul National pentru Securitate Cibernetica (DNSC), aflat in subordinea SRI-ului. Fiind institutii cu un rol special mentionat in lege si care activeaza activ in zona IT&C, tipruile de joburi sunt diferite.

Astfel, daca e sa luam pe categorii si analizand diverse anunturi postate de institutiile statului roman (pe care le putem gasi pe portalul https://posturi.gov.ro/), situatia ar fi asa:

– informatician: o denumire destul de generala care se refera la un specialist care cunoaste cate putin din mai multe arii tehnice, un meserias bun la toate cum s-ar spune (sau un Jack-of-all-trades), a carui scop este sa se asigure ca PC-urile functioneaza, ca nu sunt probleme cu reteaua de internet, sa reinstaleze cate un program sau Windows cand e cazul. La scoli sau in institutiile de tip Casa de Pensii, care folosesc tangential tehnologia este extrem de intalnit acest post.

– analist sistem / expert IT: iarasi o denumire generica pentru specialisti care sa fie nisati pe o anumita ramura, sau pe un mix de 2-3 mai diverse. Denumirea asta am intalnit-o destul de mult cand vine vorba de administrarea retelei de internet si a conexiunii cu hardware-ul institutiei respective, deci sa cunoasca partea de Network si Hardware.

– administrator baze de date: un rol destul de des intalnit, mai ales in acele institutii care opereaza cu seturi de date extrem de mari ale cetatenilor si care folosec baze de date imense, ce bineinteles ca sunt greu accesibile prin digitalizare in anul de gratie 2026. Aici ma refer ca exemplu elocvent la ANAF sau Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, dar nu sunt singurele. Pentru acest post de regula se cer cunostinte de baza de date precum MySQL, No SQL, si uneori programare cu alte limbaje.

– Analist Securitate Cibernetica: acesta e un rol inalt calificat si mult mai nisat decat celelalte, pe care de regula il regasim in cadrul DNSC si in alte institutii de profil ce se ocupa cu securitatea cibernetica a statului roman. Pentru acesta se cer specializari absolvite clare de securitate software (cyber security), care sunt mai rare dar care deschid aceasta oportunitate de a lucra intr-o institutie de top a statului.

In general, se poate observa ca in majoritatea cazurilor, exceptand institutiile cu regim special sau „de forta” cum li se zice la cele din subordinea MAI / MApN, denumirile posturilor in IT la stat sunt destul de generale de tipul informatician / expert / specialist IT / analist, diferentele fiind date de cerintele din anunturile de angajare. Insa tendinta este de a cauta generalisti cu un mix de cunostinte din mai multe arii, care sa fie dispusi sa activeze pe mai multe zone (desigur, fara compensatii salariale prea mari).

Unde si cum pot fi cautate aceste joburi in IT la stat? Exemple de anunturi

In continuare vom vedea cateva exemple mai concrete, sa vedem unde anume putem gasi joburi in IT la stat, cum arata anunturile de angajare si care sunt cerintele cele mai comune pentru a lucra pe partea de IT in aceste institutii.

Primul loc si cel mai la indemana este platforma creata de Guvern posturi.gov.ro, un portal national unde institutiile publice isi posteaza anunturile de angajare din cadrul lor, evident nu doar cu posturi de IT, fiind un portal general. Aici putem cauta posturi dupa anumite filtre, si sa cautam posturi intr-un anumit interval de timp, pe judete sau dupa cuvinte cheie. Astfel, putem folosi termenii generali prezentati anterior pentru a cauta posturi ce au legatura cu ramura software / hardware la stat.

Al doilea loc in caz ca pe posturi.gov.ro nu gasim posturi care sa ne intereseze este sa intram pe site-ul respectivei institutii publice (daca exista, caci am avut surprize in acest sens). Pe site trebuie sa cautam acea sectiune intitulata „Cariere” sau „Concursuri”, depinde de la caz la caz. De exemplu, link-ul cu anunturi de angajare al Casei de Pensii Cluj este pensiicluj.ro/despre-noi/cariera/concursuri/ , iar al DNSC este dnsc.ro/doc/cariera .

Daca tintim un anumit post la o anumita institutie, atunci e mai recomandat sa urmarim site-ul respectivei institutii si eventual paginile sale de social media, deoarece daca e sa se scoata un post la concurs pe zona IT / TIC, atunci in primul rand  se va posta pe site-ul sau propriu.

Legat de anunturile de angajare in sine, ele sunt destul de tipizate, trase la indigo ca urmare a faptului ca trebuie croite conform acelorasi tipare legale, fiind obligate sa stipuleze toate expresiile si formulele tipice din lege.

Astfel, in introducere se mentioneaza ce fel de post se scoate la concurs, denumirea sa, gradatia (un fel de echivalent pentru debutant / junior / senior), departamentul unde e deschis postul, apoi vin conditiile generale care sunt reglementate de legislatia nationala si europeana (sa aiba cetatenie romana / europeana, sa cunoasca limba romana, sa nu fi fost condamnat penal etc. De multe ori se trec rapid peste ele pentru ca reprezinta lucruri de bun simt, si nu ceva super exclusivist (exceptand cetatenia).

Dupa aceste conditii generale vin conditiile specifice postului. Aici sunt mentionate studiile si calificarile ce trebuie sa le detina candidatul, ce tehnologii sa cunoasca, experienta minima ceruta pentru acel post, limbi straine si asa mai departe.

Aici trebuie sa fac o precizare foarte importanta, care constituie o diferenta majora intre joburile in IT la stat fata de cele din mediul privat. Pentru joburile in IT la stat in 99% din cazuri se cer studii de specialitate in domeniile conexe precum Informatica, Automatica, Calculatoare, Securitate sau Cibernetica. Fara o diploma de licenta absolvita in aceste domenii este practic imposibil sa te angajezi pe un post de informatician la stat, decat daca prin ceva tertipuri nu se vor stipula tipul de facultati ci doar „studii superioare” sau e un post cu studii medii.

In mediul privat, acest detaliu a devenit in ultimii ani destul de relativ, ca drept dovada ca foarte multi absolventi din alte domenii precum Istorie, Geografie sau Teologie au putut face tranzitia in IT si fara diploma in Informatica.

Dupa ce am vazut conditiile specifice, de regula in anunturi urmeaza detalii despre etapele concursului de admitere. Aici cel mai adesea am intalnit, pentru joburile din domeniul tehnologiei informatiei niste etape standard: depunerea si analiza dosarului cu acte, proba scrisa sau practica pe baza unor cerinte sau bibliografie, si interviu cu o comisie de concurs.

La finalul anuntului se mentioneaza bibliografia pentru concurs, ce legislatie si carti trebuie cunoscute teoretic pentru acel post, plus tehnologiile cerute pentru zona IT. Aici situatia este extrem de asemanatoare cu anunturile din mediul privat deoarece exista tendinta clara de a indesa cam tot ce se poate in acea lista din anunt, un pic si de programare Java, si Pyhton, merge si un SQL, apoi framework-uri de gestioanare a bazelor de date, Microsoft Office, si completam si cu putin Retelistica.

Desigur, e cel putin discutabil daca e nevoie de toate aceste lucruri de stiut, dar in cele mai multe cazuri cei care se ocupa cu redactarea acestor anunturi fie nu se pricep, fie cauta un om care chiar sa stie cate ceva din mai multe, ca 1 om bun la toate e mai de apreciat decat 2-3 oameni diferiti. Evident, si mai ieftin.

Las aici cateva exemple de anunturi pentru posturi de IT la DNSC si de la scoli publice.

Se poate observa din cele detaliate pana in acest punct ca la stat posturile de IT sunt destul de generale, si nu din cele clasice pe care le intalnim in medul privat precum Developer, QA Engineer sau DevOps, lucru de avut in vedere daca vrem sa ne indreptam spre sectorul public, tinand cont si de evolutia carierei.

Singurele ocazii cand pot sa apara astfel de posturi de developer / software engineer care sa lucreze pentru Statul Roman sunt cele legate de proiectele cu fonduri europene, unde o institutie publica contracteaza pe o perioada determinata serviciile unor specialisti de genul acesta pentru o perioada determinata, sa creeze un anumit soft sau platforma, ori o alta firma de IT care sa puna la dispozitie acesti oameni. Aceasta este si cam singura situatie cand specialistii IT ce lucreaza pentru stat pot face o treaba foarte apropiata de ceea ce ar fi facut in mediul privat, si pentru salarii cu adevarat concurentiale.

Salariile pentru posturile in IT la stat

Nu putem trece cu vederea si aspectele salariale ale joburilor in IT la stat. Desi salariul mediu net general in sectorul public este mai mare decat salariul mediu net din mediul privat, strict pentru ramura IT situatia este inversa, IT-ul din mediul privat conducand in topuri.

E adevarat, si in IT in ultimul an salariul mediu net a scazut usor, pentru anumite luni nemaifiind cel mai bine platit sector din economie, dar chiar si asa, privatul a oferit mereu remuneratii mai mari decat statul la acest capitol.

Pentru joburile dedicate debutantilor (entry level) sau juniorilor, salariile de intrare de la stat in IT sunt comparabile cu cele din mediul privat, undeva in intervalul 4500 – 6000 lei net, in functie de institutia publica in cauza, sporuri ce se mai ofera pe langa salariul de baza (iar la stat sunt mai frecvente decat in privat), bonusuri si specificul activitatii.

De exemplu, in acest anunt de angajare de la DNSC pentru posturi dedicat debutantilor in securitate cibernetica, se mentioneaza explicit si transparent salariul de baza, un lucru foarte bun si de laudat, acesta fiind de 8774 lei brut, ceea ce ar corespunde cu aproximativ 5200 lei net. Mai mult, in descrierea de sub tabel se precizeaza ca „Personalul DNSC din tabel beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.”, ceea ce ar ridica venitul pana pe la 5900 lei net. Un post de manager de securitate cibernetica la DNSC este remunerat cu 14.275 lei brut, echivalent cu ~8400 lei net (plus sporuri).

Pentru segmentul entry level si junior, salariile din Tech de la stat sunt deci comparabile cu cele din privat. Insa diferente semnificative apar in segmentele urmatoare de senioritate, la mid-level si senior, unde salariile sunt in mod clar mai mici decat in mediul privat, lucru cauzat de faptul ca la stat cresterile acordate sunt mai moderate si mai standardizate decat la privat.

In privat dinamica salariala este una mult mai mare, iar daca respectivul om schimba si locurile de munca odata la cativa ani, atunci poate ajunge la un salariu extrem de mare pentru Romania. Singurele situatii unde salariile oferite de stat pot fi competitive cu mediul privat sunt acelea care implica fonduri europene, iar specialistii sunt platiti foarte bine.

Sa mentionez si un caz real si poate usor ironic de acum cativa ani, cand primarul orasului Cluj-Napoca, Emil Boc, se plangea ca Primaria a scos post de IT-ist (inspector de specialitate, grad profesional IA in cadrul Serviciul Strategii de informatizare) pentru un salariu de 10.000 lei brut (~6000 lei net) si nu venea nimeni.

Analizand cerintele din respectivul anunt de angajare, se cerea un om cu studii superioare in domeniul Informaticii, cunoasterea bazelor de date MySQL, a retelelor de calculatoare, programare PHP, Apache si Windows. Desigur, in mediul privat o persoana cu aceste calificari ar fi putut obtine la momentul respectiv mult mai mult de atata.

Avantaje si dezavantaje in mediul public. Merita un astfel de job?

Ca in orice comparatie si cu orice lucru, si in cazul locurilor de munca in IT la stat avem parte de avantaje si dezavantaje raportat la mediul privat.

Principalul avantaj oferit de un loc de munca la stat, nu doar pe zona de IT, este cel al stabilitatii locului de munca. O simpla analiza a modului cum a evoluat numarul de angajati la stat in ultimii 15 ani ne arata foarte clar ca e mult mai greu sa fii dat afara de la o institutie publica decat de la o companie privata. Practic, daca ai obtinut postul prin concurs si nu comiti o infractiune, nu exageram sa zicem ca esti asigurat pana la pensie. In perspectiva restructurarilor care au avut loc in IT-ul privat, asta chiar e un mare argument pro-stat.

Alt avantaj este acela al beneficiilor specifice mediului public. Unul dintre ele este cel al zilelor libere garantate de legislatia nationala (in mediul privat uneori se incalca acest drept), plus zilele libere acordate bonus de Guvern pentru a realiza o anumita punte de legatura cu vreun weekend. De asemenea, statul avea obiceiul (destul de pagubos) sa acorde in loc de cresteri de salariu sporuri si bonusuri pentru cele mai hilare motive (celebrul caz al sporului de radiatii care nu exista in privat), iar asta conducea la cresteri de venituri.

De asemenea, voucherele de vacanta, intre timp eliminate, au reprezentat si ele un avantaj destul de frumos mai ales vara. In functie de institutia unde lucrezi, cum ar fi la STS sau DNSC, poti beneficia de asigurare medicala completa la stat, avand parte de cele mai bune servicii, mai ales daca se realizeaza prin OPSNAJJ.

Din perspectiva dezavantajelor, cel mai mare este franarea cresterii salariale comparativ cu o evolutie profesionala similara in mediul privat. In etapele de senioritate mari, diferentele public vs. privat pot fi si de 15-20% in defavoarea statului.

Mai mult, in functie si de specificul activitatii si al postului, lucrul in IT la stat poate insemna si o plafonare foarte mare din punct de vedere profesional. Argumentul e acela ca la stat tehnologiile nu evolueaza la fel de rapid precum in mediul privat, si risti sa dai de unele birouri unde inca se folosesc iteratii foarte vechi de Windows sau alte softuri critice. Iar in loc sa vezi ce a mai aparut nou, stai sa cauti cum se fixeaza o problema din Windows 7.

Un alt dezavantaj prin faptul ca nu am gasit deloc detalii in acest sens este posibilitatea muncii remote. E drept, si in mediul privat acest beneficiu incepe sa se restranga usor usor, dar la stat nu am auzit deloc de posibilitatea de a lucra macar si 1 zi de acasa. Aceasta constrangere de a veni zilnic la birou coroborat cu traitul intr-un oras mare cu trafic intens la orele de varf constituie un alt mare dezavantaj.

Iar acum, intrebarea care sa contureze mitul sau realitatea: merita un job pe partea de IT la stat? Exista opinii extrem de diverse pe acest subiect pe Reddit, retelele sociale si alte forumuri online. Aici este un thread pe Reddit, legat de situatia din SUA a joburilor din IT la stat, dar situatia este extrem de comparabila cu Romania, diferentele si problemele mentionate fiind aceleasi.

Ca de obicei, asa cum imi place sa raspund la intrebari complexe de genul acesta, depinde. Depinde extrem de mult de tine, ce te intereseaza, ce asteptari ai si ce anume tintesti pentru cariera si viata ta.

Majoritatea care au lucrat sau lucreaza asa invoca faptul ca la stat munca pe partea de IT este mai lejera, daca lucrezi intr-o institutie normala, fara prea mari batai de cap si cu multe libere platite (nu zicem din banii cui). In acelasi timp, se mentioneaza des ca poti avea colegi care nu fac nici jumatate din cat ar trebui, si poti avea un sef naspa care nu stie sa faca nimic altceva decat sa stea cu gura pe tine, care poate are si o relatie politica pe undeva.

Desigur, daca vorbim de anumite institutii cu un statut aparte precum DNSC, STS, SRI etc., atunci poate reprezenta o oportunitate unica pentru cariera ta, mai ales daca iti place partea de Cyber Security. Dar acest lucru vine la pachet cu responsabilitati foarte mari si chiar cu limitarea anumitor drepturi.

Plus ca la stat hatisul legislativ poate fi unul extrem de complex si sa rezolvi o problema sau un proiect poate dura semnificativ mai mult decat in mediul privat. Nu mai mentionez ca de multe ori, posturile scoase „la concurs” sunt de fapt cu dedicatie pentru o anumite persoana, si astfel tu ca simplu candidat nu ai nicio sansa.

Depinde deci de tine ce iti doresti. Vrei un job mai lejer, cu anumite beneficii punctuale dar cu un salariu mai mic? Sau sa evoluezi constant, sa obtii venituri mai mari si sa iei parte la proiecte Enterprise interesante? Cu siguranta ca si la stat este nevoie de specialisti IT buni, dar asta ar fi ideal sa survina pe fondul unui proces mai amplu si mai clar de digitalizare a Romaniei.

Concluzii

Toata lumea mergem la stat (degeaba). Sunt ironic, dar in mod cert joburile din IT in sectorul public romanesc sunt o nisa ce poate fi luata in seama de cei care isi doresc un loc de munca mai stabil sau sa lucreze pentru apararea informatica a Romaniei. In rest, ele de multe ori ascund faptul ca e nevoie de un om bun cam la toate, dar platit destul de slab.

Per ansamblu, dezavantajele sunt destul de mari raportat la mediul privat unde in ciuda situatiei instabile din ultimii 2-3 ani, totusi exista mai multa sansa de evolutie profesionala decat la stat, atat pe parte salariala dar si tehnica. Nu le excludeti din vedere, dar sa tineti cont de toate avantajele si dezavantajele propuse.

Surse

Salarii debutanti si manager DNSC

Thread Reddit despre anuntul de angajare IT la Primaria Cluj-Napoca

Exemple de anunturi pentru experti IT / informaticieni la stat gasesti aici si aici.

Analiza Wall Street Journal despre munca la stat vs. la privat in Romania